Bine ai venit! | 欢迎访问网页

Monumente istorice din provincia Jiangsu

22/06/2014

Provincia Jiangsu, situată în avalul bazinului fluviului Yangtse, învecinată cu municipiul Shanghai şi provincia Zhejiang, este supranumită încă din antichitate drept “ţinutul bogat în orez şi peşte”, fiind unul dintre centrele culturale ale epocii contemporană din China.

Nanjing, cu semnificaţia literară “capitala sudică”, spre deosebire de Beijing, capitala nordică, cu un trecut imperial prestigios, sursă de inspiraţie pentru mulţi poeţi, este locul în care poţi să ajungi foarte aproape de istorie. Este situat pe cursul inferior al fluviului Yangtze, poziţia sa strategică făcând ca şase dinastii antice să aibă capitala aici. Astăzi, acest oraş, cu o populaţie de peste şase milioane de locuitori, este capitala provinciei Jiangsu.
Să începem călătoria noastră în Nanjing de pe una dintre străzile vechi, numite Yudaojie sau Calea regală. În timpul dinastiei Ming, înainte ca împăratul să mute capitala la Beijing, Nanjing a fost capitala imperiului şi împăratul, fiind construite zidurile oraşului şi un palat imperial. Pe această stradă se găseau Tribunalul Suprem şi alte departamente. Toto aici, putem traversa Wumen, care înseamnă Poarta Meridian.

Trecând de Wumen, laşi în urmă traficul vremurilor moderne şi intri în Oraşul Imperial al dinastiei Ming. În interiorul Porţii Wumen se află un alt muzeu în aer liber, unde oamenii păstrează un spaţiu mic, ca o grădină, pentru a prezenta o serie de elemente arhitecturale din piatră.
Din păcate, palatul regal şi oraşul imperial sunt de mult distruse, însă o mare parte a zidului exterior al oraşului este încă în picioare. Zidul a fost construit de-a lungul unui râu natural, care a servit ca protecţie pentru oraş.
După mai mult de 600 de ani, aceste ziduri din piatră încă dăinuiesc, ca mărturie vie a trecerii timpului. Zidul exterior al oraşului este consemnat în Guinness Book Record drept cel mai lung zid urban din lume. El se întinde pe aproximativ 35,2 kilometri, cele mai multe porţiuni aflându-se în partea centrală a Nanjingului, deşi înfăţişarea oraşului s-a schimbat mult.
Ca şi alte oraşe chinezeşti, şi în cazul Nanjingului vechile alei dispar rapid odată cu dezvoltarea economică. Însă, dacă priveşti atent, încă poţi găsi una sau două, alături de care, poţi vedea locuri frumoase care îţi dau imaginea exactă a vieţii de demult de aici.
Ganjiadayuan, fosta reşedinţă a familiei Gan, este situată în apropierea străzii Yudaojie. Imensul imobil, alcătuit din peste 300 de camere, pe o întindere de 21.000 de metri pătraţi, a fost construit şi reparat treptat, de-a lungul mai multor generaţii, constituind cea mai mare şi mai bine conservată reşedinţă particulară străveche din oraşul Nanjing.
Clanul Gan a fost cunoscut în special pentru talentul său artistic. Cel mai faimos membru al familiei a fost un bărbat numit Gan Xi, renumit învăţat din perioada dinastiei Qing. Până la sfârşitul dinastiei Qing, se spune că aproape 200 de membri ai acestei familii au putut cânta la diferite instrumente tradiţionale chinezeşti, mai ales, Gan Xi, care era talentat în muzica daoistă şi populară, dar şi la interpretarea operei locale Kunqu.
Kunqu este una dintre cele mai vechi şi frumoase forme de operă locală din China. Într-un fel, linia muzicală lentă potrivindu-se cu camerele şi casele vechi, care sunt pline de memorii şi poveşti nepuse încă.
Pentru a gusta aroma locală, o recomandare ar fi intersecţia străzilor Shiziqiao şi Hunanlu. De obicei, oriunde merg, gust preparatele culinare cu specific local. Din acest motiv, restaurantul Nanjing Dapaidang este cu siguranţă o alegere bună. Decoraţiile sale intenţionat vechi şi mobilierul de aici creează o atmosferă inedită.

Vă recomand Shizitou, uşor de amintit, capul leului, un fel de perişoară chinezească, preparată din carne de porc. De asemenea, poţi gusta preparatele din rădăcină de lotus şi luhao, o legumă existentă numai în această parte a Chinei.
Templul Tianning de pe bulevardul Jiefang din Changzhou, un oraş în apropierea Nanjingului, a fost construit cu 1.300 de ani în urmă, în timpul domniei împăratului Gaozong, din dinastia Tang. La început, templul avea 25 de săli şi 24 de pavilioane, precum şi turnuri, ocupând o suprafaţă de nouă hectare. Astăzi mai rămân bine conservate sălile închinate lui Mahavira, Samantabhadra, Avalokitesvara şi arhaţilor. Impunătoarea Sală Mahavira, ridicată în ultima dinastie feudală din ţară, Qing, are o înălţime de 33 de metri şi o lungime de 27 metri, de la uşa până la peretele opus.
Xu Xiake, istoric al dinastia Ming, a apreciat Tianning drept templul budist numărul unu din Sud-Estul Chinei. În cei peste 1.300 de ani de existenţă, templul a fost distrus şi reconstruit de cinci ori. Construcţii magnifice, cu suprafaţa totală de 6,7 hectare, s-au ridicat în dinastia Qing, în perioada domniei împăraţilor Tongzhi şi Guangxu. Templul cu 479 de săli şi încăperi, ajunsese să acopere o suprafaţă de 8,7 hectare. Între cele mai importante construcţii se regăsesc Sala Regilor Cereşti şi Sala lui Buddha de Jad. Împăratul Qianlong, din dinastia Qing, s-a închinat de trei ori la Buddha Războiului din templul Tianning.
Fiind unul din cele mai mari patru temple budiste zen din China, în Templul Tianning trăiesc, azi, peste 70 de călugări budişti care fac slujbe religioase în strictă conformitate cu ritualurile tradiţionale. În timpul diferitelor dinastii feudale, un mare număr de călugări budişti au stat în templul Tianning din Changzhou, mai mulţi călugări eminenţi dedicându-şi întreaga viaţă acestei religii.

provincia_Jiangsu.jpg

Sursa: http://romanian.cri.cn/301/2014/06/17/1s150098_1.htm

Last modified: 09/09/2016

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *