Anul Calului, care s-a încheiat luna trecută, a fost unul bogat în realizări pentru redacţia de limba română a Radio China Internaţional. Au fost multe? Au fost puţine? Vă lăsăm pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să apreciaţi, din rândurile care urmează.
Anul trecut, în luna martie, redacţia era premiată pentru o serie de reportaje şi emisiuni despre artele artizanale din Boshan.
Redactorul de limba română, Chu Qunli: Pentru emisiunile realizate la Boshan, redacţia a primit trei premii importante
Redactorul de limba română, Chu Qunli, pe numele românesc Felicia, a declarat pentru emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă: „În martie 2014, rubrica specială dedicată artizanatului din Boshan, postată pe saitul nostru în limba română a câştigat premiul I la categoria „Emisiuni de radio internaţional din China”, iar un radioreportaj despre tinerii meşteşugari din Boshan a luat premiul II la aceeaşi categorie. Pentru modul în care a fost citit acelaşi radioreportaj, eu am obţinut premiul II, la categoria cei mai buni crainici pentru „Emisiuni de radio internaţional din China”. Rubrica dedicată artelor artizanale din Boshan este foarte bogată în conţinut, aceasta include peste 80 de fotografii de bună calitate, 5 articole care totalizează peste 20.000 de cuvinte, 5 emisiuni radiofonice şi 5 videoclipuri. Pentru realizarea rubricii, împreună cu colegii mei Wang Zhi şi Qiu Yanyan am fost, în iunie 2013, în oraşul Boshan, unul dintre cele mai cunoscute locuri de origine ale porţelanului, ceramicii şi sticlei decorative din China, unde am discutat cu mulţi meşteri ceramişti din Boshan, tineri şi mai în vârstă, care ne-au povestit despre cum e viaţa lor, acolo, zi de zi, cu tristeţile şi bucuriile ei, şi ce dificultăţi întâmpină în promovarea meseriilor tradiţionale. Articolele şi emisiunile le-am realizat împreună cu colegele mele, Zhang Xue şi Li Xin. De asemenea, regizorul Wang Zhi din radioul nostru a realizat un film care va fi montat în acest an şi care va fi înscris la mai multe festivaluri de filme documentare din China, România şi din alte ţări. Articolele publicate în rubrică au fost traduse în limba chineză şi au fost postate pe mai multe saituri chinezeşti”
Redactorul de limba română, Chu Qunli: De fiecare dată când îmi aduc aminte de zilele în care am lucrat pentru cartea China în oglinda timpului, îmi dau lacrimile
O altă provocare pentru redacţia de limba română a fost cartea intitulată China în oglinda timpului, al cărui editor coordonator în limba română a fost redactorul Chu Qunli. „Am avut marea onoare de a coordona, împreună cu tine Nina şi cu directorul redacţiei noastre Wu Min, această frumoasă lucrare, care are un nume artistic – China în oglinda timpului. În 2010 am fost aleasă într-un program de pregătire a specialiştilor din Radio China Internaţional. De aceea, am avut prilejul să lucrez, în calitate de editor coordonator de limba română la această lucrare, dar şi la „Dicţionarul Chinez-Român clasificat pe domenii”, care a fost lansat în iunie 2013, în China. Ascultătorii noştri au fost informaţi cu ajutorul saitului şi prin emisiunile noastre în limba română despre cartea China în oglinda timpului, care a ieşit de sub tipar în iulie 2014 la prestigioasa Editură Junimea din Iaşi şi a fost lansată în noiembrie în acest oraş cultural al României. Unii dintre ascultătorii noştri, care au cumpărat cartea, ne-au scris că aceasta merită să fie citită, datorită conţinutului bogat, informaţiilor noi şi diverse şi textului literar. Cele 15 capitole, ce au în total 542 de pagini vizează principalele aspecte ale societăţii chineze de ieri şi de azi: de la teritoriu, resurse şi populaţie, regim şi sistem politic, realitate economică, turism, naţionalităţi şi confesiunile existente, arhitectură, învăţământ, ştiinţă şi tehnologie, protecţia mediului, medicina tradiţională chineză, până la istoria Chinei, operele istorice celebre şi legendele pline de mister, literatura clasică şi populară, poveştile şi basmele, tradiţiile şi obiceiurile populare ale chinezilor legate de sărbători, opera tradiţională chineză şi arta plastică populară. În calitate de editor-coordonator al cărţii, pot să spun, într-un mod responsabil, că este una din cele mai complete şi cea mai bine structurată enciclopedie în limba română despre China, lansate până în prezent. Un lucru important pe care doresc să-l menţionez este acela că toate cele 59 de poze din lucrare au fost făcute doar de către colegii mei din redacţia în limba română a Radio China Internaţional. Totodată, coperta inedită a cărţii a fost proiectată, în mare, de către un coleg din radio. Pot să spun că este o carte dăruită din suflet de toţi colegii redacţiei, ascultătorilor noştri, dar şi de către veterani pensionari şi experţi români. Procesul de redactare şi lansare a cărţii a fost plin de peripeţii, dar şi de poveşti minunate. De fiecare dată când îmi aduc aminte de acele zile, îmi dau lacrimile. Deşi prima variantă a cărţii a fost redactată în anul 2005, în octombrie 2013, când am decis să o actualizăm, pentru a fi lansată în România, erau enorm de multe lucruri de făcut. Prima sarcină foarte grea a fost găsirea unei editurii româneşti. În această privinţă, Nina, ai avut o contribuţie extrem de importantă şi de grea. Acum cred că sârguinţa noastră l-au mişcat chiar şi pe Împăratul Cerului, conform concepţiei chinezilor. Am reuşit să-i cunoştem pe excelenţii redactori de la Editura Junimea. În ciuda distanţei de peste 8.000 de kilometri dintre noi, am comunicat foarte bine, şi mai ales cu omul deosebit care este doamna Simona Modreanu, fost director al Editurii Junimea, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Graţie ajutorului extraordinar, răbdării şi deschiderii sale, am trecut peste toate problemele apărute în complexul demers editorial. Totodată, vreau să exprim sincera recunoştinţă profesorului universitar Cătălin Turliuc, cercetător ştiinţific gr.I la Academia Română – Filiala Iaşi, pentru ajutorul său dezinteresat, dânsul făcându-ne legătura cu Editura Junimea şi pentru amabilitatea sa de a scrie prefaţa cărţii. Dragi prieteni, vă spun cu bucurie că această carte poate fi găsită şi la Biblioteca Naţională din Bucureşti. De asemenea, o puteţi cumpăra şi online. Vă invit, aşadar, să o citiţi şi să ne transmiteţi părerile şi criticile dvs.”.
Redactorul de limba română, Yang Ying: Aplicaţia Reţete chinezeşti cred că este foarte utilă pentru cei care doresc să înveţe bucătăria chineză
În luna mai a anului trecut, reţetele culinare chinezeşti puteau fi găsite nu doar pe saitul redacţiei, ci şi pe aplicaţia APP. Am stat de vorbă cu colega mea, Yang Ying, pe numele românesc Ileana, care ne-a povestit cum s-a născut ideea acestui proiect. „Centrul de limba rusă şi limbile din Europa de Est al Radio China Internaţional a organizat, în anul 2013, un concurs al iniţiativelor privind APP-urile. Colegii mei au spus că bucătăria chineză este aşa de renumită şi de apreciată în întreaga lume şi avem o rubrică online care se numeşte Bucătăria chineză şi care este foarte salutată de internauţi, deja avem multe reţete, de ce nu realizăm un APP despre bucătăria chineză. Astfel, eu şi colegii mei am început să redactăm un program despre un APP numit Bucătăria veselă RCI şi, în concurs, bucătăria noastră s-a bucurat de aprecierile juriului şi a câştigat premiul al treilea. Bineînţeles, fără fonduri, ideea noastră nu putea fi realizată. Din fericire, după concurs, APP-ul nostru a devenit singurul care a obţinut sprijinul finaciar din partea centrului. Astfel, deşi nu aveam mulţi bani şi trebuia să realizăm acest APP în română şi în limba cehă pentru utilizatorii de telefoane inteligente, nu aveam nicio experienţă în domeniu şi nu ştiam tehnologiile necesare. Vă puteţi imagina ce dificilă a fost această muncă. Şi după foarte multe discuţii cu compania care răspundea de realizarea APP-ului, multe modificări şi testări, am realizat un APP care se numeşte Reţete chinezeşti. Această aplicaţie cred că este foarte utilă pentru cei care doresc să înveţe bucătăria chineză. Oferim reţete cu carne sau vegetale, ciorbe, deserturi sau aperitive. Când realizăm reţetele evităm pe cât posibil ingredientele care sunt greu de găsit în România şi prezentăm modul de preparare atât prin texte, cât şi prin imagini. Astfel, urmărind pas cu pas indicaţiile, utilizatorii vor putea învăţa uşor mâncărurile care apar zilnic pe mesele chinezilor. Utilizatorii pot reţine sau aprecia reţetele preferate. După realizarea produselor lor proprii conform reţetelor oferite de noi, ei pot face imediat fotografii ale produselor lor şi le pot trimite pe platforma oferită de aplicaţia noastră, deci în zona Vedete sau pe pagina Reţete corespunzătoare, pentru ca alţi utilizatori să vadă produsele lor. Cred că interacţiunea dintre utilizatori şi realizatori poate stimula entuziasmul utilizatorilor şi poate face ca ei să cunoască mai mulţi prieteni noi, amatori ai bucătăriei chineze”.
Redactorul de limba română, Liu Ying: Noul format al revistei Puntea are mai multe pagini şi imagini
Revista redacţiei, intitulată iniţial Puntea prieteniei, a primit un alt nume şi, totodată, un alt format. Colega mea, Liu Ying, pe numele românesc Laura, redactorul-şef al publicaţiei, a declarat: „Noul format al revistei noastre are mai multe pagini şi mai multe imagini. Pot să spun că este mult mai frumoasă decât înainte. A fost mai simplă, înainte. Numele de acum este prescurtat, numai Puntea, nu Puntea Prieteniei, pentru că vrem să acoperim mai multe domenii, să prezentăm mai multe lucruri, o mai mare bogăţie de informaţii şi aspecte, nu doar cele legate de relaţiile de prietenie. Eu cred că prietenia vine după aceea, după cunoaşterea şi înţelegerea mai profundă şi reciprocă. Ne dorim o revistă mai cuprinzătoare. Numărul de pagini încă nu este stabil, îl schimbăm de la o ediţie la alta, deocamdată nu este un plan fixat. Am avut, de exemplu, o revistă cu 50 de pagini. În ce priveşte ediţiile, au apărut patru anual, în 2014 au apărut doar două. Dar avem ediţie specială, din când în când, depinde şi de ocazie, de situaţie. De exemplu, dacă într-un an avem un eveniment mare, lansăm o ediţie specială. Avem ediţiile electronice, de două feluri, una în PDF, pe care le puteţi găsi pe saitul nostru. Avem şi un APP care se află pe platforma Apple Store a Companiei Apple, adică se poate citi pe Iphone sau pe tableta Ipad. Este o noutate pentru noi, pentru că o revistă pe hârtie este ceva, dar APP-ul este altceva, nici formatul nu este acelaşi lucru, procesul durează destul de mult timp, iar noi suntem încă la început”.
Regizorul Wang Zhi: „Reportajele „Poveşti cu români în China”au avut un ecou destul de mare atât în China, cât şi în România
Proiectul care a adus o mare audienţă, atât în rândul publicului român, cât şi chinez, a fost cel intitulat Poveşti cu români în China. Iată ce spune regizorul acestuia, Wang Zhi: „Reportajele „Poveşti cu români în China”au avut un ecou destul de mare atât în China, cât şi în România. Anul trecut, în luna noiembrie, am lansat DVD-ul cu cele şase scurtmetraje. Ambasadorul României la Beijing şi directori ai Radio China Internaţional au participat la eveniment. Mai mult de 10 mari mijloace de informare chineze au trimis corespondenţi care să relateze despre lansarea DVD-ului. Potrivit statisticilor preliminare, rata de clickuri pentru cele şase producţii postate pe saiturile chineze Ifeng, Youku, CCTV şi saitul redacţiei române a Radio China Internaţional depăşeşte 500.000. Având în vedere faptul că pentru aceste şase scurtmetraje au fost investiţi destul de puţini bani, putem spune că echipa este mulţumită de rezultatele obţinute. Comitetul de organizare a Festivalului de Film Astra din Sibiu m-a invitat să particip cu acest proiect al redacţiei de limba română sau cu alte producţii cinematografice personale, la ediţia din acest an. Cred că merită să încercăm, pentru că reportajele au avut o bună audienţă la TVR – Internaţional şi B1TV în România. Având în vedere faptul că între China şi România există o prietenie tradiţională şi că cele două popoare se cunosc reciproc destul de bine, nu este de mirare că scurtmetrajele noastre au fost apreciate de spectatorii români. În prezent, lucrăm la subtitrajul acestora în limba engleză, pentru a participa la festivaluri atât din China, cât şi din România. În decembrie 2014, scurtmetrajul intitulat „Un vis într-un joc de cuvinte”, a fost nominalizat, împreună cu alte două filme documentare, în cadrul Premiilor Academice de Film Documentar din China, la categoria comunicare internaţională. Spre deosebire de anii precedenţi, în 2014, Premiul pentru comunicare internaţională nu a fost acordat. Apoi, în ianuarie 2015, acelaşi scurtmetraj a fost nominalizat în cadrul competiţiei pentru Premiul “Guangnian” pentru 2014, care face parte din Festivalul Internaţional de Scurtmetraje din Beijing. Proiectul „Poveşti cu români în China” este un fel de piesă experimentală, are în total 69 de minute. În trecut, redactorii de limba română ai radioului nostru nu au avut astfel de producţii video şi au făcut foarte puţine schimburi de experienţă cu cineaşti şi producători de film din România. Acum, în epoca New-Media, publicul, mai ales cel străin, vrea mai multe programe video, decât audio. De aceea am şi menţionat în interviul acordat, în noiembrie, redacţiei române, că îmi doresc foarte mult să colaborez cu cineaşti români la realizarea de reportaje şi filme pe teme din China sau România. Aştept să vină cât mai curând această zi”.
Directorul departamentului de limba română, Wu Min: Anul trecut, într-adevăr, este unul de neuitat pentru secţia noastră
În luna decembrie a anului trecut, directorul departamentului de limba română, domnul Wu Min a promovat acest proiect în România, unde s-a întâlnit şi cu membrii Clubului Ascultătorilor Români. „Anul 2014 a fost un an foarte semnificativ pentru noi, pot să spun, fiindcă în anul 2014 s-au împlinit 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi România şi redacţia noastră a făcut mari eforturi pentru acest an comemorativ. De exemplu, chiar de la începutul anului am început un proiect intitulat Poveşti cu români în China şi am realizat şase filme cu durata a câte 11 minute şi 30 de secunde fiecare, apoi am înfiinţat o rubrică specială pe saitul nostru cu acestea. Filmele au fost foarte apreciate de telespectorii din România. Filmele acestea au fost difuzate la TVR Internaţional, la B1 TV, la Look TV în Cluj şi au câştigat multe aprecieri din partea telespectatorilor noştri. Anul trecut, într-adevăr, este unul de neuitat pentru secţia noastră. Tot anul trecut, la începutul lunii decembrie, Radio China Internaţional a trimis o delegaţie, în vizită, în România. Cu acest prilej, am organizat un eveniment cultural în colaborare cu Clubul Ascultătorilor noştri din Piteşti, la Bucureşti am organizat un eveniment cultural împreună cu ascultătorii noştri. La eveniment, artişti români şi chinezi au interpretat melodii frumoase şi a fost vizionat unul dintre cele şase episoade ale filmelor Poveşti cu români în China. Activitatea noastră a fost apreciată de Ambasada Chinei din Bucureşti, a fost acolo şi consulul nostru cultural de la Bucureşti, domnul Yan Jianwu şi din partea română a participat domnul Răzvan Păunescu de la televiziunea B1. La acest eveniment am avut o discuţie foarte plăcută cu ascultătorii noştri şi cred că asemenea evenimente trebuie să fie organizate măcar o dată, în fiecare an, pentru ca noi să avem contactele directe cu prietenii noştri din România. Tot cu acest prilej, am avut o discuţie cu conducerea Televiziunii Române şi am ajuns la un consens, acela al continuării relaţiilor noastre de colaborare în viitor”. (Nina Felicia Gherman)
Sursa: Radio China International
Last modified: 09/09/2016
