Bine ai venit! | 欢迎访问网页

Cercetători chinezi la Măgurele (II)

02/09/2019

Construcția centrului de cercetare în domeniul fizicii nucleare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), care este în curs de construire la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI și va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial din domeniul laserelor de foarte mare intensitate. Ideea s-a născut în anul 2005, la iniţiativa comunităţii europene a cercetătorilor laserişti şi, în principal, a cercetătorului francez, Gérard Mourou. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări. Câştigătorii au fost România, Cehia şi Ungaria. Astfel, în paralel cu laserul de la Măgurele, s-au construit alte două centre la Praga și Szeged, însă cel situat în România este cel mai important şi totodată cel mai complex, având în plus un instrument care va furniza lumină invizibilă, un fascicul de radiaţie gamma cu caracteristici unice în lume. Câți cercetători lucrează acolo și cum au fost ei selectați, ce ar putea schimba în societatea românească și în lume cercetările științifice desfășurate la Măgurele, am aflat de la directorul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir.

Câți cercetători lucrează acolo și cum au fost ei selectați?

Este un centru nou, este lângă institutul existent, institut care are o vechime de 70 de ani, deci este așezat cu o strategie proprie, cu domenii proprii de cercetare. A apărut un nou centru bazat pe acest laser de mare putere și am plecat de la ideea că fiind un centru nou și colectivul să fie nou și atunci apărând de la zero previzionăm ca la sfârșitul anului 2020-2021 să fie aproximativ 300 de cercetători. Am început în urmă cu 5-6 ani procesul de recrutare, toate posturile au fost scoase la competiție internațională, am avut sute chiar peste 1.000 de aplicații, au fost selectați cam 200 până acum, procesul continuă, cerințele sunt aidoma oricărui centru mare de cercetare din lume. Unii spun că sunt cerințe dure, noi spunem că sunt cerințe normale. Avem la dispoziție echipamente excepționale cu dorința de a avea rezultate excepționale, mai trebuie și condiția să fie oameni excepționali. Și atunci încercăm să creăm un colectiv de o calitate deosebită. Deci din această mie de aplicanți, aș spune că rata de succes este undeva la 10-15 la sută. Sunt aplicații foarte bune, cercetătorii care aplică sau inginerii, chiar dacă sunt tineri sunt foarte competitivi, suntem în jur de 200.

Știu că aveți și cercetători chinezi acolo. De unde vin ei și cât timp au durat demersurile pentru angajarea şi aducerea lor în România și chiar poate pentru echivalarea studiilor lor?

Cei 200 sunt de trei categorii aproximativ egale. Sunt cercetători care vin de la instituții de cercetare din România, universități, o altă treime sunt cercetători români care s-au întors din alte țări, din diferite stagii ale carierei lor profesionale, unii au terminat studiile doctorale sau post-doctorale, alții sunt tineri cercetători, alții sunt deja cercetători consacrați sau ingineri din mari companii din lume care au venit la Măgurele. Sigur, există o componentă de a veni acasă, dar cea mai importantă componentă a motivării lor să vină la ELI este faptul că este un centru cu totul nou, cu tematică exotică aș putea spune, cu o tematică care nu s-a mai abordat până acum în lume și îi atrage. Și o altă treime sunt străini care atrași de tematica științifică a noului centru au hotărât să vină în România. Unii vin pe perioadă determinată, mai ales cei tineri, pe poziții de asistenți în cercetare post-doctorală, alții în cercetare fiind la doctorat, alții sunt pe perioadă nedeterminată, și s-au stabilit în România. Între aceștia sunt și trei din China. Sunt doi cercetători juniori și un inginer. Deci avem și cercetători din China.

În ce cercetări sunt implicați ei și cum este colaborarea cu ei?

Sunt foarte buni, sigur că a fost rațiunea pentru care au fost selectați și, în principal, sunt experimente de fizică nucleară cu ajutorului laserului de mare putere. M-ați întrebat anterior despre modul în care sunt admiși în România în sistemul de cercetare. E un sistem greoi mai ales pentru cei care nu vin din Uniunea Europeană. Recunoașterea diplomelor e un proces pe care noi îl considerăm de prea multă durată, deci durează câteva luni, însă e rezolvabil.

Domnule director, aveți programe comune de cercetare cu instituții din China acolo la Măgurele ori există astfel de intenții?

Programul științific al viitorului centru a fost alcătuit de cercetători de la Măgurele și ulterior de grupul care s-a format la ELI, apoi, marea majoritate au fost contribuțiile colegilor noștri și a colaboratorilor din foarte multe centre din lume. Avem câteva zeci, cred că peste 50 de institute din lume cu care colaborăm și colaborarea vizează pregătirea viitoarelor experimente și bineînțeles participarea la viitoarele experimente, pentru că cercetătorii participă la a construi aranjamentele experimentale, de a face programul științific, dar interesul major este să le folosească și avem astfel de colaborări și cu institute din China, avem cu Jiao Tong University din Shanghai, avem cu Institutul de Fizică Nucleară de la Beijing. Sigur, colaborarea este deocamdată la nivel de a concepe și a construi viitoarele experimente, dar așteptările și ale noastre și ale lor sunt de a participa la viitoarele experimente împreună, de a face experimente împreună.

Ce ar putea schimba în societatea românească și în lume cercetările științifice desfășurate la Măgurele?

Așa cum vă spuneam, cercetătorii și-au imaginat o serie de cercetări aplicative ale căror rezultate să fie aplicabile pe termen scurt în societate în câțiva ani și, sigur, speranța noastră este ca unele dintre ele să fie de impact major în societate și mă refer la cele biomedicale, deci folosirea în diagnosticarea și tratamentul cancerului care sunt subiecte arzătoare pentru societatea omenească în ziua de astăzi, dar și pentru corpul de cercetători, și ei sunt interesați să-și aducă o contribuție mare la astfel de rezultate cu impact. În domeniul cercetării fundamentale, iarăși speranța este că se vor face descoperiri cu impact mare în știință. Să înțelegem fenomenul acesta de acțiune a luminii asupra materiei, probabil că joacă un rol foarte mare în univers și avem la dispoziție un laborator cu astfel de condiții și s-ar putea să apară descoperiri majore cu impact mare în știința de astăzi.

Primarul oraşului Măgurele, Narcis Constantin, a răspuns invitaţiei noastre de a participa în emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă şi ne-a vorbit despre modul în care s-a schimbat destinul localităţii odată cu deschiderea laserului şi despre condiţiile şi facilităţile pe care le oferă primăria cercetătorilor veniţi din alte ţări pentru ca aceştia să se integreze mai uşor în comunitatea de acolo.

Bună ziua domnule Narcis Constantin! Mulţumesc pentru prezenţa dvs. în emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă. Sunteţi primarul unui orăşel cu doar 10 000 de locuitori, dar în care a fost creat cel mai mare laser din lume şi care este locul unde se va construi şi cea mai mare infrastructură de cercetare internaţională. Cum s-a schimbat destinul localității Măgurele în ultimii ani odată cu deschiderea laserului?

Bună ziua! Vă mulţumesc mult pentru faptul că vă interesează soarta oraşului Măgurele şi că vreţi să ştiţi mai multe date despre micul nostru orăşel în care s-a construit cel mai mare laser din lume. Vreau să vă spun că noi suntem un număr de 10.500 de locuitori, nu suntem 10.000 de locuitori, un oraş care în anii ’50 era comună şi era un sat, iar marele fizician Horia Hulubei a venit şi a reuşit să facă prima infrastructură legată de cercetarea de la Măgurele. Acea bază pe care domnul profesor Horia Hulubei, savantul Horia Hulubei a făcut-o ca şi infrastructură, astăzi, nu a făcut altceva decât să fie baza construirii acestui laser la Măgurele. În momentul de faţă, influenţa pe care o are această mare construcţie asupra localităţii noastre şi asupra cetăţenilor, nu este una foarte mare, în momentul de faţă toţi sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă la Măgurele, noi suntem pregătiţi ca administraţie să primim şi vizitatori şi investitori, dar, momentan, lucrurile nu au început să se mişte şi din punctul acesta de vedere. Eu sper ca şi administrator al oraşului ca în cel mai scurt timp investitorii, oamenii de afaceri, oamenii din cercetare, guvernele altor state să fie interesate de ceea ce se întâmplă acolo, iar mulţi dintre ei chiar să vină să investească. Noi ca şi administraţie suntem pregătiţi din punct de vedere administrativ-politic să-i primim şi să le oferim toate condiţiile necesare pentru ca dezvoltarea la Măgurele să înceapă şi din acest punct de vedere.

Cum vor influenţa investiţiile europene comunitatea administrativ-teritorială sau cum o influenţează în acest moment?

Investiţiile europene care se fac sunt doar în laser, doar în partea de cercetare. Administraţia locală a fost cea care a reuşit prin profesionalim şi printr-o echipă de tineri noi să atragă fonduri europene în valoare de vreo 12 milioane de euro. O altă sursă de finanţare pentru modernizarea unui orăşel vechi, trebuie să recunoaştem lucrul acesta, a fost şi Consiliul Judeţean care a venit cu sume destul de mari de bani în colaborare, în asociere cu proiectele pe care Primăria deja le făcuse, şi am reuşit să terminăm o parte din infrastructură, parcări, drumuri, asfaltări. Dar momentan, investiţiile europene nu vin direct în Măgurele ţinând cont de această mare investiţie, banii europeni care vin la Măgurele sunt bani europeni pe care îi accesăm ca orice unitate administrativ-teritorială din ţară, fără nicio altă facilitate pentru faptul că noi avem acolo acel laser. Dar eu sper ca şi guvernul şi autorităţile centrale să găsească variante de finanţare legale şi transparente pentru această zonă care, cred eu, va deveni un plus pentru Produsul Intern Brut al României, adică, dacă investiţiile vor veni pe măsura importanţei acestui mare obiectiv mondial nu neapărat european, cu siguranţă şi ţara va avea de câştigat, nu neapărat oraşul Măgurele, România va câştiga. Gândiţi-vă că în momentul de faţă Măgurele nu mai este un orăşel oarecare, este un punct pe harta globului pământesc, adică este oraşul în care există cel mai mare laser din lume care concentrează 10 la sută din puterea Soarelui pe un milimetru pătrat. Investiţiile europene le accesăm ca orice unitate administrativ-teritorială. Avem deschiderea necesară şi oameni care să facă lucrul ăsta. Momentan, vreo linie de finanţare specială ţinând cont de această investiţie nu există. Este Consiliul Judeţean şi să ştiţi că am accesat şi fonduri guvernamentale pentru construirea unei şcoli şi pentru reabilitarea pasajului care face trecerea peste şoseaua de centură.

Alături de locuitorii oraşului care deţine cea mai mare zonă ştiinţifică din lume trăiesc acum şi cercetători străini, inclusiv din China, care alături de specialiştii români au contribuit la dezvoltarea proiectului. Ce condiţii şi facilităţi acordă primăria cercetătorilor veniţi din alte ţări pentru ca aceştia să se integreze mai uşor în comunitatea de la Măgurele, pe parcursul şederii lor acolo?

Eu, ca şi administrator al oraşului, am început să fac lucrări în oraş din 2016 de când am ieşit primar. În cei trei ani de mandat de până acum, am avut într-adevăr o strategie pentru a dezvolta oraşul şi din acest punct de vedere ţinând cont că vor veni cercetători străini al căror nivel de trai este unul crescut şi care au anumite obiceiuri, motiv pentru care, privind partea locativă, mai mult s-au ocupat dezvoltatorii imobiliari care au venit şi au construit locuinţe noi de calitate, oferta lor este cât se poate de variată şi de bună, cu preţuri destul de bune, iar administraţia locală deja a reabilitat o bază sportivă pentru sportul de masă, acolo pot să facă mişcare, pot să facă jogging, pot să joace fotbal, am făcut un teren de baschet pentru recreere. În luna august începem să construim un parc de şase hectare, un parc de promenadă, de mers cu bicicleta, o lucrare care se va finaliza la anul. Această lucrare este făcută cu fonduri europene, sunt accesaţi 5 milioane de euro şi va fi pe malul Argeşului, deci va fi o zonă verde destinată special acestor oameni care vin la noi şi care au nevoie de recreere. Totodată, încercăm să reabilităm zona centrală şi să creăm pistele de bicicletă care vor face legătura cu cele nouă institute naţionale de cercetare şi, totodată, ce au legătura cu baza sportivă şi cu acest parc de recreere.

Primăria Măgurele are în derulare proiecte la nivel de tehnologie Laser sau în alte domenii cu China sau intenţionaţi să stabiliţi în viitor parteneriate cu statul asiatic? Există investitori chinezi acolo?

Trebuie să vă recunosc un lucru. Din punctul de vedere al relaţiilor externe pe care administraţia locală le are, suntem puţin deficitari. De ce? Pentru că aveam atât de multe probleme de infrastructură care necesitau o rezolvare rapidă, încât problema aceasta cu relaţionarea în plan extern, nu că am omis-o, ci nu am dezvoltat-o atât de mult. După acest interviu şi după această întrebare, mi-aţi deschis ochii şi sunt convins că în termen de trei luni de zile vom avea un department care va începe să relaţioneze în plan extern vizavi de aceste mari investiţii care sunt la Măgurele. Momentan, nu am vorbit cu statul asiatic, mi-aş dori să am o întâlnire cu reprezentanţii statului, cu reprezentanţii firmelor asiatice, ai administraţiilor locale de acolo, iar în cazul în care sunt interesaţi să le stăm la dispoziţie pentru diverse colaborări. Un stat atât de puternic precum China, dacă ar veni către Măgurele, nu putem decât să ne bucurăm, şi nu numai să ne bucurăm, ci şi să ne implicăm în colaborarea cu dânşii. Recunosc că până acum nu am făcut-o, dar dacă ar fi cineva să faciliteze genul acesta de întâlniri administrative, în planul dezvoltării locale, chiar naţionale, aş fi foarte, foarte încântat. Dar vă promit că o să fac un department care să se ocupe de acest lucru.

Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană şi restul din bugetul guvernului român.

Articol scris de: Nina F. Gherman

Sursa: Radio China Interational

Last modified: 02/09/2019

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *