Expoziţia cu produse specifice din ţările Europei Centrale şi de Est a avut loc în perioada 8-11 iunie, la Centrul internaţional de conferinţe şi expoziţii din Ningbo. La eveniment au participat 23 de societăţi comerciale din România, care acoperă produse alimentare, lichioruri din fructe, arome alimentare, vinuri, ape minerale dulciuri, nutriţienţi alimentar. Ministrul român al Economiei, Constantin Niţă, a acordat un interviu postului nostru de radio.
Domnule ministru, bine aţi venit la Ningbo. Abia aţi participat la ceremonia de deschidere a Expoziţiei cu Produse Specifice din Ţările Europei Centrale şi de Est şi aţi vizitat standurile companiilor româneşti, ce impresie aveţi?
Impresia este foarte placută, este bine că companiile românești încep să iasă cât mai mult afară din țară să-și prezinte produsele și mi-aș fi dorit să fie mult mai multe companii, pentru că România are un potențial extraordinar, mai ales în domeniul agroalimentar și este bine să ne folosim acest potențial în cadrul relațiilor politice foarte bune pe care le avem cu R.P. Chineză. De aceea, eu cred că este timpul ca majoritatea companiilor românești să aibă încredere în propriile lor forțe și să încerce să-și vândă produsele nu numai în țară, ci și peste hotare. China este o piață extraordinară, o piață mare pe care noi trebuie s-o cucerim, ca să spun așa. Am avut discuții cu ministrul comerțului, cu directorul general al administrației investițiilor străine, urmează, la Beijing, întâlniri pe domeniul energiei, infrastructurii, comerțului, deci am o săptămână plină în China, pe care doresc să o folosesc în interesul companiilor românești, al mediului de afaceri românești și al țării, până la urmă.
În expoziţie sunt expuse produsele a 23 de societăţi comerciale. Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare despre acestea?
Cu ocazia vizitei prim-ministrului chinez, dl. Li Keqiang în România, s-a stabilit că va trebuie să mergem în trei direcţii. Prima direcţie este cea legată de infrastructura-energetică, cea de a doua direcţie este infrastructura rutieră şi feroviară, trenuri de mare viteză, iar a treia este cea legată de agricutură. Deci, la Ningbo, cele mai multe societăţi sunt din domeniul agriculturii, producătoare de vinuri, producătoare de produse alimentale, ceea ce mă bucură, este un început de intrare pe piaţa chineză a produselor româneşti. Vinurile româneşti au intrat pe piaţa chineză şi se bucură de mare succes şi sunt convins că prin această expoziţie vinurile româneşti vor avea o mai mare creştere în vânzări în China. De asemenea, suntem în discuţii cu autorităţile sanitare din China pentru introducerea pe piaţa chineză a produselor din carne, nu numai carne efectiv, de la animale întregi, ci şi produse preparate din carne. După părerea mea este un început foarte bun, sper ca autorităţile chineze să ne dea autorizaţiile necesare pentru ca companiile româneşti să se poată se înregistra în China şi să vândă asemenea produse.
După stabilirea liniilor directoare adoptate la Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de guverne, care sunt rezultatele obţinute?
Avem patru proiecte mari cu care suntem, în momentul de faţă, în negocieri cu companiile chinezeşti, primul proiect este legat de construcţia unităţilor 3 şi 4 la Cernavodă, vorbim de reactoarele nucleare, deci mărirea capacităţii centrale nucleare la Cernavodă. Al doilea proiect este legat de construirea greenfield termocentrală pe cărbune de 600 megavaţi, al treilea este construirea unei centrale hidroelectrice pompaj de 1000 megavaţi în zona Tar din Cluj şi al patrulea este modernizarea complexului energetic Hunedoara. Acestea sunt patru mari proiecte a căror valoare totală fac opt miliarde de euro, din care partea chineză ar trebui să participe cu 5 – 5,5 miliarde de euro, diferenţa fiind pusă de partea românească, deci acestea sunt proiectele în domeniul energiei. Mai avem o autostradă Craiova-Piteşti, la care sperăm ca companiile chinezeşti să participe la licitaţia respectivă. Avem pe urmă trenurile de mare viteză Bucureşti-Constanţa, un alt proiect pe care dorim să-l implementăm cu companiile chineze. Deci, acum sunt proiecte foarte mari, negocierile sunt foarte avansate şi sperăm ca pe termen scurt începem să le semnăm.
După părerea dumneavoastră, care sunt principalele dificultăţi pe care le întâmpinaţi în colaborarea cu China? Ce măsuri aţi adoptat pentru rezolvarea acestora?
Sigur, China a acordat acea linie de încredere de zece miliarde de dolari, din care nu s-au prea luat bani, datorită faptului că procedurile naţionale precum şi procedurile cu China sunt foarte dificile. De aceea am propus ministrului Comerţului ca această linie să fie dată companiilor chineze, adică companiile chineze să accezeze această linie pentru investiţii fie în România, fie în alte state. În felul acesta lucruri ar decurge mai repede, controlul banilor se poate face mult mai uşor de către băncile chineze sau Eximbanc în China. Deci, eu cred că aici trebuie cumva şi guvernul chinez şi companiile chineze să găsească o formulă mai bună de colaborare. Noi suntem dispuşi să punem umărul la această colaborare, numai să vedem în ce formulă.
Datele româneşti arată că, în 2013, exportul românesc pe piaţa Chinei a crescut cu aproximativ 34% în timp ce exportul Chinei în România a scăzut cu 2,5%. Cum apreciaţi aceste schimbări în afaceri comerciale bilaterale? În acest context, în cadrul mecanismului 16+1, ce prespectivă are cooperări chino-române?
Este un lucru bun pentru România, dar noi avem o balanţă deficitară după cât ştiu cu China şi aici trebuie să vindem mai mult pe piaţa chineză ca să ajungem la un echilibru. Eu mă aştept ca volumul schimburilor comerciale să crească în China. Pentru că, deşi avem relaţii excepţionale din punct de vedere politic, din punct de vedere economic nu depăşim o anumită barieră, şi asta nu este bine după părerea mea. De aceea şi insistenţa mea, pentru a promova relaţia cu China, eu fiind unul dintre promotorii acestor proiecte şi sper ca măcar unul dintre ele să fie semnat până îmi voi termina eu mandatul de ministru. Sunt convins şi am încredere că şi guvernul de la Beijing şi guvernul de la Bucureşti, doresc să mărească schimburi comerciale să aibă legături economice de lungă durată. Perspectiva este foarte bună. Sigur că noi avem un proverb românesc, mai aproape îmi este maieul decât cămaşa. În sensul că, sigur, noi dorim ca România să crească foarte mult relaţia cu China, şi sigur pe mai departe, în contextul în care şi celelalte state pot, alături de noi să crească. România are un rol important în regiune şi ea poate constituie o poarte de intrare a produselor chinezeşti în Uniunea Europeană. Mai ales accesul la Marea Neagră face din România să poată deveni un punct extrem de important în ceea ce priveşte transporturile maritime şi finalizarea logistică, pentru mărfurile care vin din Asia spre Europa Centrală şi de Est.
Sursa: RCI
Last modified: 09/09/2016
