Stramosii Europei sunt identificati in preistoria cea mai adanca. Exista o conexiune intre cele mai indepartate timpuri preistorice si istoria poporului roman. In genere istoria limiteaza istoria noastra la teritoriul actual al Romaniei, este insa adevarat ca spatiul carpato-danubiano-pontic este matca Europei.
Luand in considerare aceasta, contactele cu civilizatia chineza au fost multiple in antichitate, practic neamurile proto-latine sunt atestate pe o intindere care merge pana in nord-vestul chinez. Astfel orientalistul german Lehman-Haupt afirma ca limba cimeriana se situa intre limba traca si limba persana. Asa cum demonstreaza Ion Gheorghe, urmasii cimerienilor, scitii si sarmatii vorbeau un idiom proto-latin. In alt mod nu se explica de ce pe Columna lui Marc Aureliu sarmatii vorbesc cu Imparatul fara translator. Scitii se intindeau pana in nord-vestul Chinei, fiind precedati de stramosii neamurilor europene din Epoca Bronzului, cimerienii, care si ei au ajuns pana in nord-vestul Chinei. Asa cum demonstreaza Ion Gheorghe, cimerienii erau vorbitori de proto-latina. Bronzul in arealul chinez este preluata de la acesti pastori eurasiatici. De asemenea calul domesticit si cultivarea graului. Dupa cum stim, scitii sunt mentionati in izvoarele chineze sub numele de sai.
Dacii antici aveau cunostinta de marii invatatori ai daoismuluisi confucianismului, Lao Zi si Kong Zi, pe care i-au divinizat pe Cogaionul Leaota si pe Cogaionul Gurghiu, asa cum demonstreaza Ion Gheorghe.In cronicile Weilue si Houhanshu, Dacia apare sub numele ulterior al Imperiului Roman, DaQin. Aceasta inseamna ca a existat o inrudire de limba si etnie intre italici si stramosii nostri, asa cum exista si astazi intre romani si italieni.
Cele doua civilizatii, chineza si arhaic europeana, s-au dezvoltat in jurul extractiei si utilizarii in comert a sarii. Dupa cum suntem informati de canalul de televiziune CCTV intr-o serie de documentare, sarea a fost foarte importanta in dezvoltarea civilizatiei chineze, orasul Yangzhou, situat pe Marele Canal, fiind unul din cel mai important centru comercial al sarii din China. Fara sare civilizatiile agrar-pastorale, asa cum au fost cele de fata in decursul timpului, nu ar fi existat. Drumurile comerciale sino-europene au o vechime mult mai mare, mergand in Neoliticului Tarziu si Epocia Bronzului, cand Europa era in mare parte unitara din punctul de vedere al civilizatiei, totul plecand din matca.
Artcol scris de: Ionut Badea
Last modified: 22/05/2017
