Cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România, Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, a avut loc în luna noiembrie la Bucureşti. China a participat în premieră în calitate de invitată de onoare, unde a prezentat aproximativ 2.000 de titluri, cu un total de 3.000 de exemplare. Delegaţia chineză a fost alcătuită din peste 100 de editori, din peste 50 de mari edituri. China a fost prezentă la târg cu un stand reprezentativ pentru literatura chineză contemporană şi cu un program dens de evenimente, dedicate profesioniştilor de pe piaţa cărţii şi publicului, care au atras numeroşi vizitatori, chiar copii şi tineri. Doi dintre membrii delegaţiei chineze, prof. univ. Ding Chao, directorul Centrului de Studii pentru Europa Centrală şi de Est al Universităţii de Studii Străine din Beijing şi prodecanul Facultăţii de Limbi şi Culturi Europene, prof.univ. Dong Xixiao ne spun cum au perceput atmosfera de la târg şi cum a reacţionat publicul român la întâlnirea cu măreaţa cultură chineză.
Domnule profesor Ding Chao ne face o deosebită plăcere prezenţa dvs., astăzi, aici. În luna noiembrie aţi fost în România, la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, unde anul acesta, China a participat în premieră în calitate de invitată de onoare. Aş dori să împărtăşiţi cu noi câteva impresii despre organizarea acestui eveniment şi despre prezenţa Chinei acolo.
Pentru mine a fost o deosebită plăcere să am această şansă, această ocazie de a merge anul acesta, din nou, la Bucureşti, participând împreună cu reprezentanţi de la mai multe edituri din China la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediţia anului acestuia. Am fost acolo şi am văzut că acest târg a fost foarte bine organizat în incinta Pavilionului central unde au fost expuse cele mai noi apariţii editoriale aparţinând sutelor de edituri româneşti în anul acesta şi peste 50 de edituri din China. Eu, între altele, am fost puternic impresionat de faptul că acum în România, cartea a atras şi atrage din ce în ce mai mare interes din partea publicului larg, mai ales din partea tinerilor. Am văzut acolo foarte multe apariţii noi prezentând diverse aspecte ale vieţii noastre, despre lumea care se mişcă, care evoluează în mare viteză şi în retratarea unor probleme din toate domeniile de activitate. Am fost impresionat şi de faptul că un mare interes pentru lectură s-a manifestat şi prin prezenţa foarte multor copii duşi acolo la târg, fie de şcoală fie de părinţi, ceea ce reprezintă viitorul societăţii şi culturii româneşti.
China a fost prezentă la târg cu cele mai reprezentative titluri, cu invitaţi de marcă, nume sonore ale literaturii chineze contemporane, şi cu un program dens de evenimente adresate atât publicului larg, cât şi profesioniştilor din domeniu. Cum a fost primită poezia, literatura chineză în cadrul evenimentului？
Cu prilejul Târgului Internaţional GAUDEAMUS la Bucureşti au fost organizate foarte multe lansări, mese rotunde, colocvii pe diverse teme, unele lansări au atras foarte mulţi vizitatori ca de exemplu cărţile noi despre reforma care se desfăşoară în China, despre politica actuală a Chinei, despre conducere, despre politicile noi formulate pentru diverse domenii astăzi în China. Iar în ceea ce priveşte literatura, unul dintre evenimentele de mare ecou a fost lansarea unui volum de poezie a poetului Jili Majia realizat în colaborare de Editura Ideea Europeană şi Editura pentru Predarea şi Cercetarea în Limbi Străine de pe lângă Universitatea de Studii Străine din Beijing. Din câte ştiu eu, este de fapt a treia carte de poezie. În zilele acestea, după ce m-am întors din România, am citit articole recente despre acest volum care deja a fost citit şi foarte bine apreciat.
La ce evenimente aţi participat în cadrul târgului domnule profesor Ding Chao şi care a fost atmosfera acolo？
Pentru mine, participarea la acest târg mi-a readus aminte de mai multe momente, clipe legate de România, de experienţele mele din viaţa mea şi activitatea pe care am desfăşurat-o de-a lungul anilor. M-am bucurat foarte mult că acolo am fost împreună cu reprezentanţi ai Editurii pentru Educaţie din provincia Shandong la lansarea unui volum la care am participat şi eu. Este vorba de unul dintre cele 17 volume, volumul destinat Relaţiilor Culturale şi Literare ala Chinei cu Ţările din Europa Centrală şi de Est. Este un prim volum de acest fel şi, bineînţeles, bogat, dens, în informaţii istorice, în surse istorice şi aşteptăm să fie citit, verificat de cititori din China şi de specialişti. M-am bucurat foarte mult că această carte a fost primită de Editura Ideea Europeană pentru realizarea în viitor a unei versiuni româneşti, ceea ce va favoriza lectura mai pe larg de către cititori din România. Am fost, bineînţeles, şi la alte evenimente. M-am întâlnit acolo cu mai mulţi prieteni vechi din România. Unii dintre ei, care au fost şi la noi, ne-au vizitat ţara în aceşti ani şi suntem foarte buni prieteni, ca de exemplu fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, domnul Eugen Uricaru, poetul Vasile Lucian de la Editura Junimea şi mulţi alţii. Ne-am bucurat foarte mult şi ne-am împărtăşit informaţiile, am vorbit despre unele proiecte pe care dorim să le realizăm în viitor împreună. A fost, pe scurt, o deosebită plăcere şi o mare bucurie pentru mine şi pentru toţi, sunt convins, pentru toţi compatrioţii mei care de data aceasta au ajuns la Târgul Internaţional GAUDEAMUS.
Şi o ultimă întrebare, domnule profesor. Prezenţa Chinei la târg a atras tineri români？Sunt ei interesaţi de ceea ce se întâmplă, astăzi, în marele stat asiatic？Cum vi s-a părut？
Trebuie să vă mărturisesc că standurile Chinei au fost foarte bine primite şi vizitate de către vizitatori de toate vârstele. Eu, sincer, să vă spun n-am stat acolo tot timpul şi n-am de unde să vă dau aşa un procent sau o cifră mai concretă. În orice caz am văzut că unii copii au venit împreună cu părinţi, cu bunici, au fost atraşi mai ales de cărţile pentru copii, de nişte cărţi cu desene animate , ceea ce m-a bucurat foarte mult. Acum, pentru tinerii din România, China este totuşi o ţară aflată la o distanţă geografică foarte mare. Iar acum în această epocă a globalizarii, mai ales în această epocă informaţională, cred că pe viitor mai putem face împreună foarte multe lucruri utilizând modalităţile sau mijloacele tehnice care azi devin tot mai accesibile pentru generaţia tânără. În afară de aceasta, am fost invitat să particip şi la o conferinţă organizată de Institutul Confucius al Universităţii Bucureşti, care cu prilejul aniversării celor 60 de ani de la înfiinţarea secţiei de limba chineză de la Facultatea de Limbi Străine, Universitatea Bucureşti, o conferinţă, o masă rotundă pe tema reinventarea tradiţiei, ceea ce m-a impresionat foarte mult, că acolo, foarte multe feţe tinere, chiar foarte tinere interesate de literatura chineză au avut un dialog foarte deschis, sincer şi direct cu scriitori, poeţi prezenţi la Târgul Internaţional de Carte şi care s-au deplasat şi la conferinţa organizată de universitate. De asemenea, anul acesta am fost şi la o conferinţă similară organizată de Univeristatea Ovidius din Constanţa şi mai înainte şi la Sibiu am văzut nişte tineri studioşi interesaţi de limba şi cultura chineză. Acest interes manifestat mai ales în rândul tinerilor este un lucru foarte bun. Ei reprezintă viitorul şi sunt convins că tot mai mulţi tineri vor veni în China să cunoască, să studieze limba şi literatura aici şi să transmită elementele culturii chineze mai departe în România şi ai noştri vor merge tot mai mult în România. Avem în fiecare an un număr de studenţi care fac stagiu acolo, fie în Bucureşti, fie în alte localităţi, iar ei pe lângă studiul limbii au pătruns din ce în ce mai mult în profunzime. Unii şi-au continuat deja studiile de masterat, chiar la doctorat. Sunt convins că ei vor contribui foarte mult în viitor, prin cunoştiinţele pe care le vor căpăta la aprofundarea cunoaşterii reciproce între popoarele noastre mai ales prin cultură.
Aşa să fie. Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor şi vă doresc realizarea tuturor proiectelor pe care le-aţi stabilit acolo şi nu numai.
Şi eu vă mulţumesc foarte mult. Fiindcă suntem deja la sfârşitul anului, vă doresc un Crăciun fericit. La mulţi ani tuturor!
Mulţumim din suflet!
Prodecanul Facultăţii de Limbi şi Culturi Europene, prof.univ. Dong Xixiao ne-a spus că a trăit momente emoţionante odată cu întoarcerea sa în România după 10 ani, ţară în care a studiat trei ani şi că a fost impresionat de curiozitatea românilor faţă de literatura şi cultura chineză.
Domnule profesor Dong Xixiao, în luna noiembrie aţi fost în România, la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, unde anul acesta, China a participat în premieră în calitate de invitată de onoare. Vă rog să ne spuneţi câteva impresii legate de organizarea acestui eveniment şi despre prezenţa Chinei acolo.
Pentru mine, personal, târgul acesta a avut o semnificaţie deosebită. Făcusem trei ani de studii în România şi m-am simţit altfel să mă întorc peste 10 ani în această ţară, în calitate de traducător, mai ales de membru al unei delegaţii mari compuse de scriitori, traducători şi editori chinezi. După cum ştiu eu, China a fost prima ţară din Asia care a participat la acest târg în calitate de invitată de onoare. Ăsta a fost un semn bun. Toată lumea ştie că China a devenit, actualmente, o putere economică, dar ea are în acelaşi timp şi o cultură impresionantă a cărei prezenţă nu trebuie limitată în domeniul economico-comercial. De aceea, m-am bucurat foarte mult să fiu împreună cu atâţia colegi ai mei la Gaudeamus, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România sau chiar din Europa Centrală şi de Est.
La ce evenimente aţi participat în cadrul târgului şi care a fost atmosfera acolo？
Din păcate am stat doar două zile şi jumătate în România. Am încercat să asist la cât mai multe evenimente, mai ales la lansări de cărţi scrise sau traduse de profesorii sau prietenii mei. Îi felicit sincer şi din toată inima. Bineînţeles, au fost lansate şi cele două cărţi traduse de mine – Istoria culturii române moderne scrisă de domnul profesor Grigore Georgiu şi autobiografia domnului preşedinte Klaus Iohannis, Pas cu Pas. Era mare aglomeraţie la standurile editurilor chineze şi unii vizitatori au aşteptat până la încheierea târgului ca să cumpere nişte cărţi pentru expoziţie. Mi-a plăcut atmosfera de acolo, care a fost cum trebuie să fie la un târg.
Cum vi s-a părut că au reacţionat vizitatorii români la întâlnirea cu poezia chineză, cu literatura chineză, cu cultura chineză？
Oamenii au venit din diferite motive şi pot reacţiona în diferite moduri. Asta e normal. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este curiozitatea românilor faţă de literatura şi cultura chineză. Interesul ar creşte în continuare, numai dacă această curiozitate n-ar pieri. În epoca contemporană dispunem de diverse surse de informaţii, dar majoritatea sunt de mâna a doua, sunt prelucrate sau chiar inventate. De aceea, cărţile continuă să joace un rol neînlocuibil. Sunt convins că noi, chinezi şi români, ne putem înţelege mai bine, dacă citim mai multe cărţi scrise de autorii din aceste două ţări, şi nu numai comentariile de pe nu ştiu ce saituri sau bloguri.
Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, directorul român al Institutului Confucius Bucureşti, prof. univ. dr. Luminiţa Bălan, a spus că participarea multor scriitori şi poeţi chinezi la târgul GAUDEAMUS din acest an şi cele 30 de evenimente culturale organizate de delegaţia chineză în cadrul târgului, au avut un rol important în promovarea schimburilor literare între România şi China, tot mai mulţi editori români fiind interesaţi de piaţa chineză. Mai mult, se aşteaptă ca în viitor tot mai multe opere chinezeşti să fie prezentate cititorilor români. Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost înfiinţat în 1994 de Radio România, fiind organizat anual. Acesta este cel mai mare târg de profil din România, având o mare influenţă în Europa Centrală şi de Est. Ediţia din acest an s-a desfăşurat pe o suprafaţă totală de 14.000 de metri pătraţi, peste 3.000 de editori din România şi ţările ECE prezentând oferta de carte.
Articol scris de: Nina F. Gherman
Sursa: Radio China International
Last modified: 23/12/2016
