Guvernul vrea să facă paşi concreţi care să ducă la începerea proiectelor de investiţii stabilite cu înalţii demnitari chinezi la sfârşitul anului trecut cu ocazia Summit-ului China-Europa Centrala şi de Est de la Palatul Parlamentului. Milionul de locuri de muncă promis de guvernarea Ponta, s-a putea transforma din utopie în realitate, într-o oarecare măsură, graţie viitoarelor investiţii generate de partenerii chinezi. Se constată, în ultima vreme, o tot mai mare deschidere a României spre companiile şi grupurile de investitori din China, numai anul trecut, oficialii celor două guverne semnând 13 acorduri care vor sta la baza viitoarelor investitii chineze estimate neoficial la peste 8,5 miliarde de euro.
Soarele ar putea răsări pe strada economie noastre tocmai din China! România prezintă un interes în creştere pentru investitorii chinezi, aflaţi în prezent pe locul 8 în clasamentul general al investiţiilor străine din ţara noastră, ţinând cont de existenţa unei baze industriale importante, a resurselor naturale şi umane valoroase şi fiind relativ competitivă în domeniul petrochimic, construcţiilor de maşini şi industria agro-alimentară (în special produse din carne şi vin).
Din păcate, neglijenţa şi lipsa de viziune a autorităţilor române a făcut ca după 1989 relaţiile româno-chineze să se răcească accentuat. Bunele relaţii din era comunistă nu au fost continuate, ceea ce se resimte mai ales sub aspect economic. China este a doua putere economică a lumii, cu perspective de a devansa SUA într-un viitor nu tocmai îndepărtat. Relaţiile tradiţionale şi foarte strânse din trecut ca şi forţa economică şi militară a Chinei obligă România să curteze intens această superputere. E păcat că prietenii României din China nu sunt „căutaţi” de autorităţile române pentru a reînnoda vechile parteneriate economice sau pentru a găsi punți comnue necesare pentru a se pune bazele unor afaceri de durată, benefice de ambele părți.
În prezent, China este aproape inexistenta pentru exporturile din Romania. Pe o piata de 1,2 milliarde locuitori, noi trimitem doar de 1,2 milioane de euro, adica 1 eurocent pentru fiecare chinez. România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exportul de produse chineze este esenţial, iar costurile acestora sunt influenţate în mod covârşitor de costul transportului. La nivelul Chinei, volumul de transport este absolut imens şi trebuie găsită undeva o locaţie intermediară pentru Europa. Drumul spre Europa, prin Constanţa – aici apare miza românească – este mai scurt cu 12 zile decât prin Rotterdam şi e mai ieftin. Costurile cu transportul pe ruta Constanţa – Viena sunt de trei ori mai mici decât pe ruta Rotterdam – Viena. Astfel, se conturează o primă oportunitate : amenajări portuare în Constanţa pentru mărfurile chinezeşti, iar ca derivat , folosirea experienţei şi tehnologiei chineze pentru construcţia de autostrăzi, poduri, linii de centură în România. Eforturile reciproce nu trebuie să se consume doar în schimburile, alternativa cea mai profitabilă reprezentând-o investiţiile în cadrul unor proiecte mari.
Argeşul – un El Dorado pentru investitorii chinezi
În ceea ce priveşte investiţiile, în România există aproape 10.000 de societăţi chineze şi societăţi mixte româno-chineze cu o valoare a investiţiilor de circa 500 milioane dolari, situând China pe locul 8 în clasamentul general al statelor care au investiţii în ţara noastră, în timp ce, în Repubilca Populară Chineză sunt doar două firme cu capital românesc, cu investiţii de circa 1,5 milioane dolari.
Startul intersului oamenilor de afaceri din China spre investiţii în Argeş a fost dat odată cu semnarea memorandumului de parteneriat şi înfrăţire a Consiliului Judeţean Argeş cu provincia Gansu din China şi Piteştiul cu oraşul reşedinţă al provinciei, Chongqing, în iunie anul trecut.
Cel mai important accord, pentru România, a fost semnat în domeniul nuclear, între Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation. În principiu, documentaţia adoptată prevede construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavoda, proiect estimat la 6 miliarde euro pentru care partea română încearcă să găsească finanţare de mai bine de cinci ani. Realizarea acestui proiect va genera noi locuri de muncă şi la Fabrica de combustibili nucleari de la Mioveni, unde anul trecut experţi din China au efectuat vizite de lucru pentru a se documenta.
Unul dintre cele mai profitabile parteneriate, de lungă durată, a fost încheiat încă din 2009, între Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni şi Institutul de Pomicultură Taigu, Shanxi, din China. Partea română, are ca principal obiectiv identificarea, evaluarea şi obţinerea de specii şi soiuri de cireş de provenienţă asiatică utile programului autohton de ameliorare genetică, de testare în condiţiile agroecologice locale a agroproductivităţii şi valorii de piaţă a soiurilor colectate, precum şi de familiarizare cu tehnologiile de cultură comercială a cireşului din China.
O gură de oxigen, în valoare de peste 300.000 lei a primit, la începutul acestui an, din partea Chinei şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti. Staţiunea de Vinuri de la Ştefăneşti a reușit să perfecteze o afacere de export a 3.000 de sticle de vin roșu, Cabernet Sauvignon, cu destinația China, iar dacă licoarea Bahică va fi pe gustul asiaticilor, cererea se va dubla sau chiar tripla în această toamnă. Demersuri în acest sens s-au făcut şi săptămâna trecută, când odată cu vizita în China a vicepremierului Liviu Dragnea s-au purtat discuţii pe tema exportului de vinuii roşii.
Cel mai important aspect al cooperării româno-chineze, pentru judeţul Argeş, îl reperezintă combinatul petrochimic Arpechimul şi divizia petrochimică Bradu, în special. Nu mai departe de săptămâna trecută, o reprezentanţii a două companii importnate din China au vizitat Arpechimul, interesaţi de secţia de piroliză, apoi au avut o întâlnire la Prefectură cu autorităţile locale în vederea punerii la punct a unor aspecte administrative. Pe lângă faptul că au cumpărat deja caietul de sarcini, chinezii au purtat numeroase discuţii cu oficialii ministerului economiei şi reprezentanţii combinatului şi au angajat o firmă de audit care să evalueze Oltchim, în vederea achiziţionarării acestuia la pachet cu Arpechim. Pe parcursul vizitei, delegaţia a fost însoţită de ministrul delegat al Ambasadei României în Republica Populară Chineză şi de conducerea S.C Oltchim S.A. şi administratorul judiciar al acesteia.
Tot cu ajutorul investitorilor chinezi, sute de locuri de muncă ar putea fi disponibile în Argeş, în scurtă vreme, odată cu demararea proiectului drumului express Craiova-Piteşti. Prima cale rutieră din ţara noastră ce va fi amenajată cu fonduri private, va avea o lungime de 121 kilometri şi va număra patru benzi de circulaţie, câte două pentru fiecare sens de mers. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, dar şi ai Guvernului, s-au arătat extrem de încântaţi de oferta depusă de China Communications Construction Company, societate care are cele mai mari şanse să câştige licitaţia şi să realizeze, la cel mai bun preţ, acest proiect.
Şi la capitolul afacerilor imobiliare oamenii de afaceri chinezi caută parteneri în Argeş. Un asemenea proiect a fost prezentat de către primarul Nicolae Diaconu la Curtea de Argeş, unde municipalitatea doreşte iniţierea unui program de reabilitare termică a blocurilor cu tehnilogii moderne. Reprezentanţii a două firme din China au vizitat municipiul Basarabilor şi au purtat discuţii cu autoritaţile locale, părţile punând la punct şi un plan care presupune ca investitorul chinez să realizeze gratuit reabilitarea şi mansardarea unor imobile, iar locuinţele rezultate la mansarda blocurilor să fie cedate şi vândute de societatea chineză.
Agricultura preprezintă un alt sector în care partea chineză doreşte să investească ori să încheie diverse contracte de export în domeniul cerealelor şi cărnii. Aici sunt vizate exportul de oi, porci si vaci, atât vii cât şi carne procesată. În acest sens, ministrul piteştean al Agriculturii a semnat, pe 19 martie, aprobarea deschiderii de negocieri a Memorandumului de Înţelegere pentru dezvoltarea cooperării în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din R.P. Chineză şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România. Cum fermierii şi producătorii agricoli autohtoni, aici regăsindu-se şi cei din Argeş, se plâng de faptul că nu au piaţă de desfacere ori că produsele lor nu se vând din cauza concurenţei marilor retaileri, o soluţie o poate reprezenta creerea unor asociaţii şi canalizarea recoltei către exportul spre China, cel mai mare consumator al planetei la nivelul resurselor alimentare. De exmplu, pentru anul acesta chinezii au încheiat un contract de import de 25.000 de vaci din rasa Bălțara Românească, urmand ca valoarea unui singur animal să fie de 1000 de euro.
De curând a fost readus în discuţie un proiect mai vechi, pe care autorităţile judeţene doreau să-l realizeze în 2008 cu participarea unei societăţi din China. Este vorba de proiectul de metrou uşor de suprafata între Piteşti şi Mioveni, calculat la o valoare de 24.400.000 euro, investiţie cuprinsă în strategia de dezvoltare a zonei Argeş-Muscel pentru perioada 2014-2020.
Legat de deschiderea românilor şi în special a tinerilor de o cunoaşte limba, clutura şi tradiţiile Chinei, preşedintele filialei judeţene a Asociaţiei de Prietenie România – China, prof. univ. dr. Petre Popa, anunţă că în scurtă vreme, la Piteşti se va înfiinţa o secţie a Institutului Confucius. Acelaşi lucru afirma şi decanul Universităţii Piteşti, prof. dr. univ. Ionel Didea, care se arăta dispus chiar să puna la dispoziţie un spaţiu din cadrul Universităţii, în care să funcţioneze această instituţie internaţională. La nivel mondial, Institutul Confucius din China are deschise 430 institute şi 272 de clase, în 116 ţări. În Europa, sunt active 94 de Institute Confucius şi 34 de clase Confucius. În România există în prezent câte un Institut Confucius la Sibiu, Cluj, Braşov şi Bucureşti şi câte o clasă la Deva şi Constanţa.
Lipsa oricărui contencios teritorial, tradiţia bună a relaţiilor prieteneşti şi de conlucrare activă în toate domeniile din ultima parte a secolului XX, o anumită complementaritate economică, cultivarea păcii şi combaterea terorismului, edificarea, în plan internaţional a unei ordini politice şi economice mai echitabile, sunt elemente favorabile menţinerii şi dezvoltării ascendente a legăturilor dintre România şi China. Ameninţări nu există. Alături de intensificarea raporturilor în cadrul Uniunii Europene, NATO, al parteneriatului cu SUA şi cu statele vecine, inclusiv cu Rusia, dezvoltarea unor relaţii pe baze pragmatice, sănătoase şi a avantajului reciproc cu China – stat membru permanent al Consiliului Securitate al ONU – prezintă o importanţă majoră pentru ţara noastră.
Toate acestea pledează pentru un adevăr simplu: fără relaţii ample şi profunde cu China, România va fi lipsită de un preţios suport necesar interesului interesul naţional, pe plan economic, financiar, cultural, politic şi chiar strategic.
Ceea ce se obţine prin implicarea chineză este o redistribuire în balanţa puterilor străine care exercită controlul în economia din România, marcând o echilibrare prin diminuarea dependenţei exclusive de stăpânul occidental. Întotdeauna o echilibrare este un lucru bun. Că acest lucru ar putea însă crea un spaţiu pentru o emancipare a capitalului autohton asta rămâne de văzut. Prin implicarea chineză, statutul României de colonie a UE nu se va schimba. China n-are interes să schimbe acest statut, ci de fapt să-l folosească pentru bătălia competiţională la nivel mondial pe care o duce cu centrul şi nu cu periferiile din UE.
Articol realizat de: Marian Mihai
Last modified: 07/09/2016
