Conform atestarilor, numele a intrat in folosinta populatiilor chineze, incepand din perioada matriarhatului. La vremea resspectiva se aplica un sistem conform caruia doar tinerii proveniti din triburi diferite puteau sa-si intemeieze o familie. Astfel ca datorita necesitatii de a se identifica legaturile de sange, a aparut numele.
In urma cu 4000 – 5000 de ani, in perioada patriarhala, se formau clasele sociale. Dat find ca luptele intre triburi erau frecvente, persoanele ce reuseau sa se distinga in cadrul luptelor, erau recompensati cu pamanturi. Fiecare isi lua familia, soldatii si prizonierii de razboi si se stabileau pe noile teritoii. Fiecare isi insusea un semn ce reprezenta zona respectiva si care a devenit prenumele lor.
In secolul al III-lea î.e.n., numele mostenit din sovietatea matriarhala si el asumat in societatea patrairhala a fost combinat. In aceasta perioada, numele a devnit simbol al statului social si s-a format cultura numelui.
Prin cercetarea originii, atat deoseirile cat si combinarile numelor, pot sa fie analizate aspecte privind diverse forme de organizare sociala din perioadele sarace in consemnarile istorice.
Reflectate de cultura numelui pot sa fie o serie de caracteristici fundamentale ale societatii chineze, pornind din antichitate, monarhia autocratica, structura sociala bazata pe familie si conceptia etica cladita pe devotamentul fata de imparati si parinti
Text inspirat din: “China in oglinda timpului”; editura: Junimea
Last modified: 09/09/2016
