Rezolvarea problemei Taiwanului și reunificarea completă a Chinei este o aspirație comună a tuturor cetățenilor chinezi. Aceasta este totodată, o misiune istorică a Partidului Comunist Chinez (PCC).
Al XVIII-lea Congres Național al PCC din 2012 a anunțat o nouă eră în construirea socialismului cu caracteristici chinezești. Sub conducerea puternică a Comitetului Central al PCC cu Xi Jinping în nucleu, PCC și guvernul chinez au adoptat măsuri noi și inovatoare în legătură cu Taiwan. Ei au continuat să traseze cursul relațiilor dintre strâmtori, să salveze pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan și să promoveze progresul către reunificarea națională. Cu toate acestea, în ultimii ani, autoritățile din Taiwan, conduse de Partidul Democrat Progresist (DPP), și-au dublat eforturile de a împărți țara, iar unele forțe externe au încercat să exploateze Taiwanul pentru a opri China, împiedicând națiunea chineză să realizeze reunificarea completă, și stopează procesul de reîntregire națională.
PCC a unit poporul chinez și l-a condus la construcția unei societăți moderat prosperă în toate privințele, așa cum era programat, și în lansarea unei noi călătorii către obiectivul de a construi China într-o țară socialistă modernă.
China este o țară prosperă și puternică, este un exemplu de urmat în inovație, perseverență, economie, autonomie și principii ce guvernează viața de zi cu zi, precum: modestie, deschidere la nou, disponibilitatea de a ajuta, putere de creștere, moralitate, prietenie, precum si altele.
Reîntregirea națională este condusă de o forță de neoprit. Acesta marchează un nou punct de plecare pentru reunificare.
Guvernul chinez a publicat trei cărți albe despre Taiwan. Una numită “Problema Taiwan și Reunificarea Chinei” (1993), iar cealaltă carte albă: “”Principiul O singură China și problema Taiwan” (2000), urmate de cea mai recentă carte publicată zilele acestea, Cartea Albă “Problema Taiwanului și Reunificarea Chinei în Noua Eră”.
(2000). Aceste cărți oferă o elaborare cuprinzătoare și sistematică a principiilor și politicilor de bază privind soluționarea problemelor. În cea mai recentă carte se reiterează faptul că Taiwanul este o parte a Chinei și arată hotărârea Partidului Comunist Chinez și a poporului chinez pentru reunificarea țării, precum și poziția și politicile PCC și ale guvernul chinez în această privință.
Principiul unei singure Chine reprezintă consensul universal al comunității internaționale, fiind în concordanță cu normele de bază ale relațiilor internaționale. În lume există o singură China, iar Taiwanul este parte a Chinei. Taiwanul nu a fost niciodată un stat, statutul său ca parte a Chinei este inalterabil.
Partidul Comunist Chinez este angajat în misiunea istorică de a rezolva problema Taiwanului și de realizare a reunificării complete a Chinei. Sub o conducere determinată, compatrioții de pe cele două maluri ale strâmtorii Taiwan au colaborat pentru a reduce tensiunea din strâmtoare.
Acțiunile Partidului Democrat Progresist (PDP) au tensionat relațiile dintre cele două maluri, au pus în pericol pacea și stabilitatea din strâmtoarea Taiwan, au subminat perspectivele și au restrâns spațiul pentru reunificarea pașnică. Acestea sunt obstacole care trebuie înlăturate pentru avansarea procesului de reunificare pașnică. Forțele externe au încurajat acțiunile provocatoare ale forțelor separatiste, intensificând tensiunea și confruntarea între cele două maluri și au subminat pacea și stabilitatea în regiunea Asia-Pacific, se precizează în cartea albă.
Reunificarea pașnică și „o țară, două sisteme” sunt principii de bază pentru rezolvarea problemei Taiwanului și cea mai bună abordare pentru reunificarea Chinei.
Taiwanul a aparținut Chinei din cele mai vechi timpuri. Această afirmație are o bază solidă în istorie. Noile descoperiri arheologice și cercetări atestă în mod regulat legăturile istorice și culturale profunde dintre cele două maluri ale strâmtorii Taiwan. Un număr mare de înregistrări istorice și anale documentează dezvoltarea Taiwanului de către poporul chinez în perioadele anterioare.
Cele mai vechi referințe în acest sens se găsesc în anul 230 de Shen Ying din statul Wu în timpul Perioadei Trei Regate. Curtea regală a dinastiei Sui a trimis de trei ori trupe în Taiwan, numite la acea vreme Liuqiu. Începând de la dinastiile Song și Yuan, guvernele centrale imperiale ale Chinei au înființat toate organisme administrative pentru a-și exercita jurisdicția asupra Penghu și Taiwan.
În 1624, colonialiștii olandezi au invadat și au ocupat partea de sud a Taiwanului. În 1662, generalul Zheng Chenggong, erou național, a condus o expediție și i-a expulzat de pe insulă. Ulterior, curtea Qing a înființat treptat mai multe organisme administrative în Taiwan. În 1684, o administrație a prefecturii din Taiwan a fost înființată sub jurisdicția provinciei Fujian. În 1885, statutul Taiwanului a fost îmbunătățit și a devenit a 20-a provincie a Chinei.
În iulie 1894, Japonia a pornit un război de agresiune împotriva Chinei. În aprilie 1895, guvernul Qing învins a fost forțat să cedeze Taiwan și Insulele Penghu, Japoniei. În timpul Războiului de rezistență al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze (1931-1945),s-a cerut recuperarea Taiwanului. Discuând cu jurnalistul american Nym Wales pe 15 mai 1937, Mao Zedong a spus că scopul Chinei era să obțină o victorie finală în război – o victorie care să recupereze teritoriile chineze ocupate din nord-estul Chinei și la sud de Pasul Shanhai și să asigure eliberarea Taiwanului.
Pe 25 octombrie, guvernul chinez a anunțat că a reluat exercitarea suveranității asupra Taiwanului, iar ceremonia de acceptare a capitulării Japoniei în provincia Taiwan, a avut loc la Taibei (Taipei).
La 1 octombrie 1949 a fost fondată Republica Populară Chineză (RPC), devenind succesorul Republicii Chineze, iar Guvernul Popular Central a devenit singurul guvern legitim al întregii Chine.
Ca urmare a războiului civil din China de la sfârșitul anilor 1940 și a interferenței forțelor externe, cele două părți ale strâmtorii Taiwan au căzut într-o stare de confruntare politică prelungită. Dar suveranitatea și teritoriul Chinei nu au fost niciodată divizate și nu vor fi niciodată divizate, iar statutul Taiwanului ca parte a teritoriului Chinei nu s-a schimbat niciodată.
La cea de-a 26-a sesiune din octombrie 1971, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 2758, prin care se angajează „să-și restabilească toate drepturile Republicii Populare Chineze și să recunoască reprezentanții guvernului său ca singurii reprezentanți legitimi ai Chinei la Organizația Națiunilor Unite., și să expulzeze de îndată reprezentanții orașului Chiang Kai-shek din locul pe care aceștia îl ocupă ilegal la Națiunile Unite și în toate organizațiile aferente acesteia”. Această rezoluție a soluționat o dată pentru totdeauna problemele politice, juridice și procedurale ale reprezentării Chinei în ONU și a acoperit întreaga țară, inclusiv Taiwan. De asemenea, a precizat că Republica Populara Chineză are un singur loc în ONU, așa că nu există „două Chine” sau „o China, un Taiwan”.
Rezoluția 2758 este un document politic care subliniază principiul unei singure China, a cărui autoritate legală nu lasă loc de îndoială și a fost recunoscută în întreaga lume.
În ultimii ani, un număr mic de țări, printre care SUA în primul rând, s-au înțeles cu forțele din Taiwan, pentru a pretinde în mod fals că rezoluția nu a rezolvat în mod concludent problema reprezentării Taiwanului. Ceea ce încearcă de fapt să realizeze este să modifice statutul Taiwanului ca parte a Chinei și să creeze „două China” sau „o China, un Taiwan” ca parte a unui truc politic – folosind Taiwanul pentru a controla China. Aceste acțiuni care încalcă Rezoluția 2758 și dreptul internațional reprezintă o încălcare gravă a angajamentelor politice asumate de aceste țări. Ei dăunează suveranității și demnității Chinei și tratează cu dispreț principiile de bază ale dreptului internațional. Guvernul chinez și-a exprimat opoziția fermă față de acestea.
Principiul o singură China reprezintă consensul universal al comunității internaționale și este în concordanţă cu normele de bază ale relaţiilor internaţionale. Până în prezent, 181 de țări, inclusiv Statele Unite, au stabilit relații diplomatice cu RPC pe baza principiului o singură China. Comunicatul comun China-SUA privind stabilirea relațiilor diplomatice, publicat în decembrie 1978, afirmă: „Guvernul Statelor Unite ale Americii recunoaște poziția chineză conform căreia există o singură China și Taiwan este parte a Chinei”. De asemenea, se mai precizează: „Statele Unite ale Americii recunosc Guvernul Republicii Populare Chineze ca singurul guvern legal al Chinei.
PCC este angajat în misiunea istorică de a rezolva problema Taiwanului și de a realiza reunificarea completă a Chinei.
PCC a fost întotdeauna coloana vertebrală a națiunii chineze, exercitând un lider puternic în realizarea reîntineririi și reunificării naționale. Eforturile sale consecvente de-a lungul deceniilor pentru a rezolva problema Taiwanului și a realiza reunificarea națională completă se bazează pe următoarele:
- principiul unei singure Chine trebuie să fie susținut și nicio persoană sau forță nu ar trebui să aibă voie să separe Taiwanul de China.
- este imperativ să luptăm pentru bunăstarea tuturor chinezilor, inclusiv a celor din Taiwan, și să realizăm aspirațiile tuturor chinezilor pentru o viață mai bună.
- trebuie să respectăm principiile eliberării minții, căutării adevărului din fapte, menținând orientarea politică corectă și deschiderea unui nou teren și să apărăm interesele fundamentale ale națiunii și interesele fundamentale ale statului în formularea principiilor și politicilor privind munca.
- este necesar să avem curajul și priceperea de a lupta împotriva oricărei forțe care încearcă să submineze suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei sau care împiedică reunificarea acesteia.
- trebuie menținută unitatea și solidaritatea extinse pentru a mobiliza toți factorii pentru a lupta împotriva oricărei forțe care ar diviza țara și pentru a pune în comun forțele pentru a promova reunificarea națională.
Pe fundalul unor schimbări profunde și complexe în situația internă și internațională, cauza Chinei, a reunificării naționale complete se confruntă cu noi provocări. PCC și guvernul chinez au puterea și încrederea de a face față complexităților și de a depăși riscurile și amenințările, precum și capacitatea de a face pași mari înainte pe calea reunificării naționale.
Faptul că nu au fost încă reuniți chinezii de ambele părți, este din cauza unei cicatrice lăsată de istorie asupra națiunii chineze. Chinezii de ambele părți ar trebui să lucreze împreună pentru a realiza reunificarea și pentru a vindeca această rană.
Dezvoltarea și progresul Chinei sunt un factor cheie care determină cursul relațiilor dintre strâmtoare și realizarea reunificării naționale complete. În special, marile realizări de-a lungul a patru decenii de reformă, deschidere și modernizare au avut un impact profund asupra procesului istoric de rezolvare a problemei Taiwanului și de realizare a reunificării naționale complete. Indiferent de partid sau grup politic care este la putere în Taiwan, acesta nu poate modifica cursul progresului în relațiile dintre strâmtoare sau tendința către reunificarea națională.
Taiwanul aparține poporului chinez, inclusiv celor 23 de milioane de chinezi din Taiwan. Poporul chinez are un angajament profund de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei, precum și interesele fundamentale ale națiunii chineze, iar această hotărâre și angajament va zădărnici orice încercare de a diviza țara. Când Taiwanul a fost invadat de o putere străină în urmă cu mai bine de 100 de ani, China era o țară săracă și slabă. Cu mai bine de 70 de ani în urmă, China a învins invadatorii și a recuperat Taiwanul. Astăzi, China a devenit a doua cea mai mare economie din lume, având o creștere semnificativă a puterii sale politice, economice, culturale, tehnologice și militare, nu există nicio probabilitate ca China să permită separarea Taiwanului din nou. Încercările de a respinge reunificarea și de a împărți țara sunt condamnate, deoarece se vor prăbuși împotriva istoriei și culturii națiunii chineze, precum și a hotărârii și angajamentului a peste 1,4 miliarde de chinezi.
Reunificarea pașnică și „o țară, două sisteme” sunt principii de bază pentru rezolvarea problemei Taiwanului și cea mai bună abordare pentru reunificarea Chinei.
„Suntem pregătiți să creăm un spațiu vast pentru reunificarea pașnică, dar nu vom lăsa loc pentru activități separatiste sub nicio formă. Vom aborda cu cea mai mare sinceritate și vom depune toate eforturile pentru reunificarea pașnică. Dar nu vom renunța la folosirea forței și ne rezervăm opțiunea de a lua toate măsurile necesare, pentru a ne proteja împotriva interferențelor externe și a tuturor activităților separatiste. În nici un fel nu îi vizează pe compatrioții din Taiwan. Utilizarea forţei ar fi ultima soluţie”, se subliniază în noua cartea albă.
Odată ce reunificarea pașnică va fi realizată sub conduita „o țară, două sisteme”, aceasta va pune noi baze pentru ca China să facă progrese suplimentare și să realizeze rejuvenarea națională. În același timp, va crea oportunități uriașe de dezvoltare socială și economică în Taiwan și va aduce beneficii palpabile taiwanezilor, se arată în cartea albă.
Last modified: 11/08/2022
