China are multe tradiţii de care este mândră, fie că acestea sunt culinare, muzicale, în dans sau îmbrăcăminte. Atunci când este vorba de purtarea unuia dintre cele mai renumite articole chineze de îmbrăcăminte, acesta trebuie să fie obligatoriu Qi Pao. Această rochie de referinţă a culturii chineze, elegantă şi rafinată, fascinează la prima vedere, indiferent de model. Rochia clasică pentru femei din China îmbină eleganţa elaborată a tradiţiei chineze cu elemente unice de stil. Qi Pao este un articol tradiţional de îmbrăcăminte, considerat chintesenţa vestimentaţiei naţionale a Chinei. Deşi există păreri diferite în ce priveşte definiţia şi istoria acestei rochii, Qi Pao este partea cea mai strălucitoare a culturii vestimentare chineze.
Mulţi specialişti susţin, însă, că Qi Pao s-a născut în timpul dinastiei Qing şi avea forma unui tub, ca să nu fie scoase la iveală formele trupului. În acea perioadă, femeile au început să poarte veşminte lungi asemenea bărbaţilor ca modalitate de a arăta că sunt egale acestora. Prima versiune a rochiei a fost numită Qi Pao şi era foarte populară la palatul împărătesc al dinastiei Qing. Această îmbrăcăminte era lucrată din mătase brodată. Cele purtate de împărătesele chinezeşti erau avangarda modei în ţară. Femeile îmbrăcate în Qi Pao arătau foarte elegante şi stilate. Mai târziu, rochia a fost modificată. Perioada cuprinsă între anii 30 şi 40 ai secolului trecut a fost perioada de aur a dezvoltării acestui articol de îmbrăcăminte, iar după adaptări survenite de-a lungul istoriei, Qi Pao a devenit îmbrăcămintea tipică a chinezoaicelor.
La început, aceste rochii nu erau mulate pe corp, dar şi-au schimbat forma şi au devenit mai strâmte în Shanghai, între anii 1920 şi 1930, perioadă care este cunoscută drept cea de aur a acestor modele. Trebuie să vă spun că Qi Pao tradiţional era unicolor, făcut din mătase, dar în zilele de azi acesta este multicolor şi se face din diferite materiale. De asemenea, are multe forme: lung şi scurt, gros şi subţire. Are totodată şi forme variate de croi la rever, guler, mâneci şi partea de jos a rochiei. Există Qi Pao cu rever rotund, pătrat şi lung. Există Qi Pao cu guler înalt şi jos sau fără guler. Există Qi Pao cu mâneci lungi, scurte şi alte forme de mâneci brodate cu diferite motive. În anul 1984, Qi Pao a fost stabilită drept rochia oficială pentru femeile diplomat de către Consiliul de Stat. Tehnologia de croire a acestui articol a fost inclusă pe lista naţională a patrimoniului cultural intangibil la data de 23 mai 2011. În martie 2014, a fost înfiinţată Asociaţia de Qi Pao, al cărei preşedinte de onoare este prima doamnă a Chinei, Peng Liyuan. Qi Pao este şi rochia purtată de soţiile şefilor de stat participanţi la cea de-a 22 ediţie a reuniunii APEC de la Beijing, din noiembrie 2014.
Când am văzut prima dată, la Beijing, un Qi Pao, am avut senzaţia că are un farmec aparte. Este o rochie rafinată, graţioasă şi chiar … sexy. Este o rochie care urmează linia trupului, confecţionată din mătase tradiţională chineză, cu diferite broderii, şi care se potriveşte în diferite ocazii şi gusturilor individuale. Qi Pao scoate în evidenţă temperamentul femeilor chineze, dându-le o eleganţă aparte. Este şi o rochie foarte practică, ce nu are nevoie să fie purtată cu accesorii cum ar fi eşarfe şi curele. Datorită farmecului său special, Qi Pao este ca o floare minunată pe scena colorată a modei. Indiferent cu ce ocazie este purtată, această rochie creează impresia simplităţii, a liniştii, a farmecului, eleganţei şi chiar a atracţiei. Datorită caracteristicilor distinctive chinezeşti, Qi Pao se bucură de o popularitate în creştere în lumea internaţională a modei, la fel ca şi ia românească.
Chinezii care au studiat şi trăit în România adoră acest articol de îmbrăcăminte deosebit pe care îl poartă femeile. „Când am fost acolo la studii, am văzut că româncele poartă ii moştenite de la mame sau bunici, lucrate actualmente după modele vechi. Toate dovedesc simţul artistic desăvârşit şi măiestria acelora care le-au confecţionat şi împodobit cu atâta migală”, spune Li Xin, colega mea de la emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă. Ia este o valoroasă moştenire culturală. Lăzile de zestre ale bătrânelor din satele româneşti ascund aceste comori ale portului românesc care au făcut carieră spectaculoasă în moda internaţională, la fel ca şi Qi Pao chinezesc.
Cămaşa, decorată pe piept, pe umeri şi pe mânecile largi şi lungi cu motive geometrice, este considerată cea mai importantă piesă a costumului popular românesc. Ia este o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât, ce are un croi relativ simplu – un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu un şnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămaşă scurtă până la talie, spre deosebire de cămaşa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp şi se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de „vrăji şi pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiţia şi gustul de la o generaţie la alta.
„Sunt cu adevărat frumoase. La fel ca şi româncele care poartă aceste minunate ii. În perioada în care am stat în România, am aflat, în peregrinările mele prin ţară, că cea care se ocupa de confecţionarea iei era femeia care nu se putea mărita dacă nu ştia a ţese, a toarce sau a croi o cămaşă. Încă de atunci, ea a combinat materialele şi culorile folosite, cu sufletul ei, cu toată dragostea ei, cu nobleţea ei sufletească şi chiar cu lacrimile ei. Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de talie mondială. Toţi aceştia s-au inspirit, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu altiţă”, aşa cum mai este ea cunoscută”, spune Lin Ting, colega mea din redacţia română a Radio China Internaţional, realizator al emisiunii Cultura chineză.
La sediul Institutului Cultural Român de la Beijing, a fost vernisată, recent, „Expoziţia de ii tradiţionale, port popular şi artă populară românească”. În cadrul acesteia, sunt prezentate şase ii brodate manual din diverse regiuni ale ţării, două veste bărbăteşti din regiunea Olteniei, zece vase de ceramică din regiunea Olteniei, un ţambal, un contrabas vechi de mici dimensiuni din România şi fotografii cu oameni în costume tradiţionale şi frumuseţi naturale ale României. Fotografiile aparţin Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art” din Oradea. Cu acest eveniment, ICR Beijing marchează încă o dată Ziua Universală a Iei, după ce a organizat la Shanghai o expoziţie de succes de ii şi costume populare româneşti, la Galeria de Artă Folclorică din districtul Changning, în perioada 24-26 iunie 2016. Expoziţia de la Beijing va fi deschisă publicului până în 31 august 2016. (Nina F. Gherman)
Sursa: Radio China International
Last modified: 12/09/2016
