Nordul Chinei, valea Fluviului Huanghe, a fost locul de nastere al civilizatiei chineze, dar si sudul Chinei a inregistrat prezenta primelor hominide, adica membrii ai genului omului, in speta oamenii giganti. Oamenii preistorici au creat in China de Sud si de Nord primele unelte si grupuri umane. Se diferentiaza doua spatii arheologice, unul sudic si unul nordic.
Sudul Chinei, provincia Guangxi, inregistreaza primele hominide. Primele rezultate ale cercetarii au fost publicate de antropologul Koenigswald, care a si descoperit primii dinti de oameni giganti intr-un magazin din Hong Kong in 1935. In studiul sau antropologul incadra dintii de oameni giganti in genul omului dupa trasaturile morfologice si datele metrice. Studiul sau se numeste, “Gigantopithecus Blacki von Koenigswald, un hominoid fosil gigant din pleistocenul din sudul Chinei”. A urmat studiul lui Franz Weidenreich, “Oamenii giganti timpurii din Java si China de Sud”, in care trasaturile morfologice si datele metrice ale fosilelor din dantura oamenilor giganti au fost asociate cu trasaturile Omului de la Beijing si cu cele ale Omului de Neanderthal, care a trait in mare parte in Europa. Interesant este ca se observa in dantura acestor fosile, in prezent fiind descoperite mai multe mandibule si peste 1000 de dinti in China, in mare parte, dar si in India si Vietnam. Aceste fosile de impart in trei specii si au trait intre 9 milioane de ani si 100000 de ani i.e.n.
Primele unelte se intalnesc in Paleoliticul Inferior din Nordul Chinei, in bazinul Nihewan din valea Fluviului Galben. Se intalneste aici, in urma cu 2 milioane de ani o industrie pe aschii de silex care va continua tipologic pana la aparitia civilizatiei chineze in neolitic. Primul om modern se intalneste la Dali, in urma cu 300000 de ani, avand trasaturile Omului de la Beijing si cele ale chinezilor, fiind cel mai vechi craniu de om modern descoperit in lume. Creatorul Paleoliticului inferior din China a fost Omul de la Beijing, care se mai intalneste in stare fosila si la Yuanmou in sudul Chinei. Piatra cioplita din Paloliticul Inferior din sudul Chinei este caracterizata de cultura de prund. Paleoliticul Superior a generat o specializare a uneltelor cioplite, dar s-a continuat departajarea nord-sud, precum si tipologia uneltelor cioplite. O schimbare s-a produs incepand cu Mezoliticul, in urma cu 19000 de ani, cand lamele au capatat preponderenta in cadrul uneltelor cioplite si s-au iregistrat primele vase de ceramica din lume, precum si domesticirea plantelor in mica parte.
Neoliticul sau Epoca Pietrei Noi denumeste inceputul a ceea ce numim civilizatie chineza pentru ca acum oamenii s-au sedentarizat in mare parte, alcatuind sate, care pastreaza tipologia satelor chineze de mai tarziu in ce priveste arhitectura si structura. Domesticirea animalelor si cresterea plantelor a capatat preponderenta in viata oamenilor. In neoliticul timpuriu din China se domesticisera cainele, gaina si porcul, precum se crestea si cultiva mei, orz si orez. Neoliticul mijlociu marcheaza stratificarea sociala si cresterea in dimensiune a asezarilor, ca in cultura Yangshao din valea Fluviului Galben, din Campiile Centrale.
Exista in Muzeul de Istorie si Arheologie din Beijing cinci vase de ceramica foarte asemanatoare cu cele din cultura Cucuteni din Moldova, Ucraina si nordul Munteniei. Acum, prin intermediul europenilor, se introduce graul in cultura cerealelor din nordul Chinei. Tipologia uneltelor s-a specializat, diversificat si micsorat, cele cioplite avand aceeasi tipologie cu cele din Paleolitic si Mezolitic, iar departajarea nord-sud a continuat. Se observa continuitatea dintre Paleolitic, Mezolitic si Neolitic in China. Epoca Neolitica marcheaza aparitia primelor semne scrise pe vasele de ceramica in cultura Dawenkou din nord-estul Chinei, in neoliticul tarziu, si in cultura Longshan din aceasta arie geografica, celebra pentru vasele de ceramica negre. In situl de la Taosi, din cultura Longshan s-a descoperit palatul marelui imparat chinez Yao.
Descoperirea primelor semne scrise si a palatului imparatului chinez Yao marcheaza finalul preistoriei in China si ne conduc spre istorie, unde documentele scrise sunt surse de informare. In jurul anului 5000 i.e.n. sunt datate petroglife in China si America de Nord, precum si in insulele din jurul Kamceatkai care atesta contactul dintre chinezi si America de Nord pentru prima data in istorie.
Articol scris de: Ionut Badea
Last modified: 24/11/2016
